Ce nu stim despre elevii nostri?

Pe langa faptul ca ei (elevii) sunt responsabili de o criza in receptarea unei culturi hipermoderne, am mai aflat azi ca nu prea ne cunoastem elevii, dar nici ei pe noi, prin acest pronume desemnand tagma cadrelor didactice.

Centrul Educatia 2000+ a incercat sa raspunda astazi acestei provocari: raspunsul la o intrebare incomoda, cred, mai ales pentru profesorul roman a carui stima de sine sta foarte confortabil.

De pe o pozitie subiectiva, pot sa afirm ca profesorii nu prea stiu ce nu stiu despre elevii lor, dar au solutii. Pentru orice!

Sistemul de invatamant e un "jurnal al fericirii", care are la baza un model concentrationar. Scoala-penitenciar exista. Un model panoptic actioneaza inca in mentalul profesorilor, dar si in cel social.

Putem sa stam linistiti: solutii avem: sa cautam pasiunea elevului si sa ne apropiem de sufletul lui, sa il intelegem, sa il lasam sa se exprime liber, evitand interdictia lui "NU" sau sa ii rationalizam/standardizam.

( A nu se incerca aceste solutii acasa sau in clasa; nu din alte motive, dar nu sunt brevetate).

Dincolo de solutii languroase, exista o realitate stridenta si incomoda: elevii oscileaza intre conformism si razvratire. Ar dori sa isi impuna un punct de vedere, dar nu stiu cum sa o faca si, ca atare, le accepta pe ale altora.

Sunt dependenti, timorati sau prea rebeli? Poate va intrebati a cui e vina? E o culpa comuna, care e profund inradacinata intr-un model cultural-antropologic, dar si in provocarile dezobediente ale lumii contemporane, in care timpul nu mai are rabdare.

Nici elevii nu mai au rabdare sa inghita un curriculum perfect construit, dar prost inteles :D! Nici profesorii nu mai au timp sa tina pasul cu nevoile formarii continue.

Ce ne ramane de facut? www.scoalaasacumeste.ro